vineri, 15 aprilie 2011
Nicolae Alexandra Ioana
http://www.descopera.ro/stiinta/4009052-genialul-tesla-inventatorul-mileniului-ii
Din profeţiile lui Nikola Tesla :
“Implicarea femeii în noi domenii de acţiune, uzurparea graduală de catre ele a conducerii bărbaţilor, va disipa sensibilitatea feminină, va reduce instinctul matern, astfel că maternitatea şi căsătoria vor părea neplăcute şi civilizaţia umană se va apropia tot mai mult de civilizaţia perfectă a stupului de albine. Urmează o nouă ordine a sexului – conducerea de către femei. Veţi comunica instantaneu, printr-un simplu echipament de buzunar. Avioanele vor zbura fără piloţi, ghidate de la sol prin unde radio. O cantitate uriaşă de energie va fi transmisă fără fire. Cutremurele vor deveni din ce în ce mai frecvente. Zonele temperate vor deveni foarte reci sau toride. Şi cele mai multe dintre acestea sunt foarte aproape să se producă”.
Când se va anunţa că s-a descoperit transmisia energiei fără fir, vom şti că este de fapt o realizare veche a lui Tesla. Iar restul, le trăim la aproape un secol de când marele inventator le-a descris…
Tesla ne-a oferit şi răspunsul la întrebarea fundamentală, pe care ne-o punem toţi cei nu ne considerăm urmaşi de maimuţe “Ce este viaţa?”.
“Ştiinţa modernă declară: Soarele este trecutul, Pământul prezentul, iar luna viitorul. Dintr-o masă în flăcări ne-am născut, şi într-o masă îngheţată o să ne transformăm. Legea naturii este nemiloasă, şi suntem în mod irezistibil atraşi de destinul nostru. Lordul Kelvin ne dă o şansă redusă de viaţă: circa 6 milioane de ani, după care lumina Soarelui se va stinge, iar Pământul nostru va deveni un deşert de gheaţă, căzând în noaptea eternă. Totuşi, va rămâne o strălucitoare scânteie de viaţă, existând şansa să reaprindă viaţa pe o stea îndepărtată. Această posibilitate există într-adevăr”. Iată şi răspunsul: originea spaţială a omului conferă răspunsuri la multe din marile mistere ale omenirii. Poate şi de aceea, ea nu se vrea a fi cunoscută….
Nicolae Alexandra Ioana
marți, 12 aprilie 2011
Aplicatii ale fizicii in medicina-Deparateanu Georgiana-Alexandra
http://www.insidestory.iop.org/insidestory_flash1.html
http://www.insidestory.iop.org/insidestory_flash1.html
Michael Faraday-Deparateanu Georgiana-Alexandra
La 22 septembrie 1791,la Newington Butts,lînga Londra,familia unui fierar sarac,James Faraday,a sporit cu înca un fiu:Michael.La scoala el a învatat doar sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca.
Fratele sau mai mare a devenit fierar, învatînd meseria de la tatal sau.Dupa moartea tatalui sau,micul Michael,în loc sa mearga la scoala,a trebuit sa munceasca.Pentru a-si ajuta familia,a început sa vînda ziare.Fiind un copil slabut,n-a putut face fata muncilor grele din fierarie. În 1804,la vîrsta de numai 13 ani,a izbutit cu greu sa fie angajat ucenic la un librar,care în acelasi timp era si legator de carti.Acolo a învatat meseria,devenind calfa;opt ani a lucrat în subsolul din casa unde patronul avea pravalia.În tot acest timp,framîntat de o nepotolita dorinta de a învata,citea pe nerasuflate carte dupa carte: le alegea dintre cele aduse de clienti la legat.Pe cele care-l interesau mai mult le studia temeinic,facîndu-si însemnari care exprimau "aprobarea sau dezaprobarea teoriilor care mereu apar în lumea stiintelor",dupa cum scria în caietul de notite.Lectura Enciclopediei britanice l-a familiarizat cu fizica.
Numai cititul cartilor nu putea însa potoli setea de a sti a lui Michael.Ajutat de fratele sau,a reusit sa plateasca taxele pentru a frecventa un ciclu de conferinte publice serale de fizica si astronomie.Împreuna cu cîtiva prieteni care urmau si ei aceste cursuri,a întemeiat un fel de asociatie intitulata "Societatea filozofica a orasului",în cadrul careia tineau adevarate prelegeri despre ceea ce audiau,citeau sau experimentau,caci tînarul legator îsi instalase un mic laborator în podul unei case.
Un eveniment de seama în viata lui Faraday a fost audierea lectiilor cunoscutului chimist Davy,pe care Faraday le-a expus apoi în rezumat în fata prietenilor sai.Faraday simtea sa-si consacre tot timpul învataturii si stiintei.Nazuia sa lucreze la Institutul Regal,a carei activitate stiintifica o conducea Davy,dar nu stia ce sa faca pentru a ajunge acolo.
La 25 de ani Faraday a publicat pentru prima oara rezultatele unei lucrari efectuate de el.De atunci numarul comunicarilor publicate a crescut an cu an. Muncea fara ragaz,de dis-de-dimineata si pîna-n noapte.Descriind într-o scrisoare adresata unui prieten viata pe care o ducea,Faraday îl prevenea: "Sa nu ma întelegi gresit -nu ma plîng .cu cît am mai mult de lucru,cu atît învat mai mult...." În aceasta perioada a avut loc calatoria în Europa în care Faraday l-a însotit pe Davy,calatorie ce a durat doi ani si a jucat un rol de seama în dezvoltarea tînarului om de stiinta.El a putut lua cunostinta nemijlocit de situatia existenta în stiinta europeana,sa vada laboratoarele din principalele centre de cercetari ale Europei continentale si sa stabileasca relatii personale cu o serie de mari savanti ai vremii. Tragîndu-se dintr-o familie de muncitori,el însusi muncitor în tinerete,Faraday era patruns de conceptii democratice.El sublinia ca"Stiinta nu poate sa progreseze decît într-o republica ".
Cînd curtea I-a oferit titlu de noblete si rangul de pair al Angliei,el l-a refuzat.Atunci a declarat "Tatal meu a fost meserias,fratele meu este de asemenea meserias,iar eu am fost cîndva lucrator într-o legatorie de carti.Ma cheama Michael Faraday si asa vreau sa stea scris o data si o data pe piatra mea de mormînt." Democratismul lui Faraday s-a exprimat si în neobosita lui activitate de popularizator.Marele savant se socotea dator sa transmita celor din rîndurile carora se ridicase cît mai mult din cunostintele pe care el însusi le capatase.Munca încordata,activitatea continua depusa de Faraday din frageda
tinerete,preocuparile stiintifice de care nu se rupea nici în perioadele de odihna sau boala au avut urmari grele asupra sanatatii sale.Înca de la vîrsta de 29 de ani a început sa-l supere si,o data cu trecerea timpului si cu cresterea surmenajului,din ce în ce mai grav-slabirea memoriei.Pentru Faraday,care vedea în cercetarile stiintifice sensul vietii sale,astenia nervoasa de care suferea era"un zid între mine si ceea ce doresc sa înfaptuiesc".
În 1836 a trebuit sa plece sa-si îngrijeasca sanatatea în conditiile unui repaus complet în Elvetia. Dar si atunci nu-si putea opri mintea sa lucreze.În jurnalul sau aminteste ca tocmai în timp ce admira peisajul cu ghetari si zapezi ce se topeau în zilele de sfîrsit de iarna petrecute în Elvetia I-a venit ideea explicatiei teoretice a inductiei electrice.El nu s-a lasat coplesit nici de piedicile pe care i le punea sanatatea zdruncinata.Înainte de a-l angaja în laboratorul sau, Davy l-a sfatuit sa nu renunte la meseria de legator de carti,cu care putea sa cîstige destul de bine si l-a prevenit ca stiinta este o stapîna ingrata,care recompenseaza rau pe cei care o slujesc,si ca daca ar ramîne pe totdeuna la Institutul Regal,ar ajunge sa moara de foame. În ciuda acestui sfat,Michael n-a ezitat sa-si paraseasca vechea meserie,desi patronul legatoriei îi promisese ca-l va lasa mostenitor.
La 25 august 1867 a murit acela care,dupa caracterizarea data de F.Engels si pe deplin confirmata în istorie ,a fost "A fost cel mai mare cercetator în domeniul electricitatii". Dar roadele muncii sale titanice,experimentale si teoretice,traiesc astazi atît în nenumaratele aplicatii ale electrificarii,care contribuie hotîrîtor la eliberarea oamenilor de o mare povara eforturilor fizice cît si în cele mai înaintate cercetari teoretice ale fizicii cîmpului,care lasa sa se întrevada orizonturile unui progres nelimitat al cunoasterii umane si al tehnicii. Marele fizician englez a facut mari descoperiri experimentale, fundamentale în electricitate:
-inductia electromagnetica(1831);
-legile electrolizei(1833);
-autoinductia(1834);
-liniile de forta electrice si dielectrice(1837-1838);
-schimbarea planului de polarizare a luminii sub actiunea unui cîmp magnetic(1845);
-descoperirea diamagnetismului si paramagnetismului(1846);
Fiecare dintre aceste descoperiri a antrenat lucrari teoretice -experimentale generatoare de aplicatii practice esentiale pentru tehnica moderna;ele au constituit totodata baze de plecare în dezvoltarea unor directii noi,esentiale,ale fizicii moderne,care au dus la cunoasterea stiintifica,la marile descoperiri cu privire la structura fizica a materiei.
Primul dinam-principiul dinamului
Un obiectiv separat al cercetarilor lui Faraday era de a explica fenomenul magnetismului rotational descoperit de Arago. În acest scop el a realizat o noua masina electrica,folosind magnetul Societatii Regale.Un disc de cupru,fixat într-un ax de bronz,montat astfel încît sa poata fi rotit în diferite pozitii fata de polii magnetului,era legat la un galvanometru prin doi conductori:unul pleca de la axul discului celalalt de la un colector care era apasat cu mîna pe marginea discului.În clipa cînd discul a fost rotit,acul galvanometrului a deviat si devierea s-a mentinut tot timpul cît a durat învîrtirea discului,fiind mai mare sau mai mica,dupa iuteala cu care era rotit discul. Aceasta experienta a dovedit pe deplin ca miscarea mecanica produce curenti indusi.Aparatul-un adevarat transformator al energiei mecanice în energie electrica-este prototipul generatorului de curent continuu(dinamul). La sfîrsitul memoriului din 24 noiembrie 1831 Faraday da si explicatia fenomenului descoperit de Arago:în discul metalic învîrtit în apropierea acului magnetic sau a unui magnet ce se poate roti în jurul axului,deci care taie liniile de forta magnetice,se produc curenti electrici indusi.La rîndul lor, curentii electrici indusi în disc si acul sau magnetul alcatuiesc un motor electric:de aceea are loc si încîrtirea acului sau a magnetului.
Se poate trage deci concluzia ca pîna în 1831 Faraday a facut descoperiri de importanta principala,care în asamblu alcatuiesc cea mai mare parte din bazele electrotehnicii.
De la conductibilitate la electroliza
Faraday,in urma experientelor efectuate stabileste ca toate corpurile,de la metale pîna la lichide si gaze,conduc electricitatea,dar în grade diferite;caldura influenteaza conductibilitatea,
marind-o sau micsorînd-o în functie de substanta corpului. În mod deosebit I-a atras atentia schimbarea conductibilitatii la trecerea unui corp din stare solida în stare lichida(primul corp studiat a fost apa, care cînd îngheata,nu mai este buna conductoare de electricitate ).
Dupa Faraday,în electroliza descompunerile s-ar datora fortelor interne din molecule.Curentul electric modificînd afinitatea chimica dintre particulele de substanta din electrolit,în aceasta apar descompuneri si recompuneri.Se formeaza anioni si cationi din care,la electrozi,apar particulele descompuse ale corpului supus electrolizei.Dezvoltarea ulterioara a cercetarilor a aratat ca ionii se formeaza în electrolit înainte de interventia curentului electric.Aceasta dezvoltare a fost însa posibila tocmai datorita lucrarilor lui Faraday asupra electrolizei.
În urma experientelor,Faraday ajunge la concluzia ca electrolitul trebuie sa fie format din doi ioni pe care-i libereaza în timpul descompunerii electrochimice.Pe baza masuratorilor efectuate în cursul a nenumarate experiente,adesea repetate,el stabileste ca în procesul descompunerii electrochimice ionii se dezvolta la anod sau la catod în anumite proportii;numerele care indica aceste proportii le numeste echivalenti electrochimici. Exemplificînd, Faraday spune:"... Hidrogenul, noxigenul, clorul, iodul,plumbul,staniul...sunt ioni,iar numerele 1,8,36,125,104,58 sunt echivalentii lor electrochimici."
Inductia,factor fundamental
În secolul al XX-lea,Faraday exprima în mod clar convingerea ca:"orice fenomen care depinde de puterile materiei anorganice si,poate,chiar de cele mai multe dintre puterile legate de viata vegetala si animala este subordonat electricitatii". Iar în cadrul fenomenelor electricitatii, arata Faraday,inductia"are cea mai mare influenta generala asupra fenomenelor electrice,ea pare sa fie legata de fiecare din ele si are în realitate caracterul unui principiu prim,esential si fundamental." În urma a numeroase experiente,Faraday a stabilit ca nu se poate electriza un corp cu un fel de electricitate fara ca,prin inductie,sa se produca si celalalt fel de electricitate.Aceasta l-a dus la convingerea ca exista o strînsa legatura între inductie si faptul,constatat experimental si de alti oameni de stiinta,ca în fenomenele electrice sunt prezente întotdeauna doua feluri, doua forme ale electricitatii, opuse si totodata inseparabile. Concepînd fenomenele electrice în mod dialectic,ca o unitate a contrariilor, Faraday vedea tocmai în inductie acel factor care asigura unitatea celor doua forte,forme sau sensuri ale electricitatii,aparitia si existenta lor inseparabila.
La 22 septembrie 1791,la Newington Butts,lînga Londra,familia unui fierar sarac,James Faraday,a sporit cu înca un fiu:Michael.La scoala el a învatat doar sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca.
Fratele sau mai mare a devenit fierar, învatînd meseria de la tatal sau.Dupa moartea tatalui sau,micul Michael,în loc sa mearga la scoala,a trebuit sa munceasca.Pentru a-si ajuta familia,a început sa vînda ziare.Fiind un copil slabut,n-a putut face fata muncilor grele din fierarie. În 1804,la vîrsta de numai 13 ani,a izbutit cu greu sa fie angajat ucenic la un librar,care în acelasi timp era si legator de carti.Acolo a învatat meseria,devenind calfa;opt ani a lucrat în subsolul din casa unde patronul avea pravalia.În tot acest timp,framîntat de o nepotolita dorinta de a învata,citea pe nerasuflate carte dupa carte: le alegea dintre cele aduse de clienti la legat.Pe cele care-l interesau mai mult le studia temeinic,facîndu-si însemnari care exprimau "aprobarea sau dezaprobarea teoriilor care mereu apar în lumea stiintelor",dupa cum scria în caietul de notite.Lectura Enciclopediei britanice l-a familiarizat cu fizica.
Numai cititul cartilor nu putea însa potoli setea de a sti a lui Michael.Ajutat de fratele sau,a reusit sa plateasca taxele pentru a frecventa un ciclu de conferinte publice serale de fizica si astronomie.Împreuna cu cîtiva prieteni care urmau si ei aceste cursuri,a întemeiat un fel de asociatie intitulata "Societatea filozofica a orasului",în cadrul careia tineau adevarate prelegeri despre ceea ce audiau,citeau sau experimentau,caci tînarul legator îsi instalase un mic laborator în podul unei case.
Un eveniment de seama în viata lui Faraday a fost audierea lectiilor cunoscutului chimist Davy,pe care Faraday le-a expus apoi în rezumat în fata prietenilor sai.Faraday simtea sa-si consacre tot timpul învataturii si stiintei.Nazuia sa lucreze la Institutul Regal,a carei activitate stiintifica o conducea Davy,dar nu stia ce sa faca pentru a ajunge acolo.
La 25 de ani Faraday a publicat pentru prima oara rezultatele unei lucrari efectuate de el.De atunci numarul comunicarilor publicate a crescut an cu an. Muncea fara ragaz,de dis-de-dimineata si pîna-n noapte.Descriind într-o scrisoare adresata unui prieten viata pe care o ducea,Faraday îl prevenea: "Sa nu ma întelegi gresit -nu ma plîng .cu cît am mai mult de lucru,cu atît învat mai mult...." În aceasta perioada a avut loc calatoria în Europa în care Faraday l-a însotit pe Davy,calatorie ce a durat doi ani si a jucat un rol de seama în dezvoltarea tînarului om de stiinta.El a putut lua cunostinta nemijlocit de situatia existenta în stiinta europeana,sa vada laboratoarele din principalele centre de cercetari ale Europei continentale si sa stabileasca relatii personale cu o serie de mari savanti ai vremii. Tragîndu-se dintr-o familie de muncitori,el însusi muncitor în tinerete,Faraday era patruns de conceptii democratice.El sublinia ca"Stiinta nu poate sa progreseze decît într-o republica ".
Cînd curtea I-a oferit titlu de noblete si rangul de pair al Angliei,el l-a refuzat.Atunci a declarat "Tatal meu a fost meserias,fratele meu este de asemenea meserias,iar eu am fost cîndva lucrator într-o legatorie de carti.Ma cheama Michael Faraday si asa vreau sa stea scris o data si o data pe piatra mea de mormînt." Democratismul lui Faraday s-a exprimat si în neobosita lui activitate de popularizator.Marele savant se socotea dator sa transmita celor din rîndurile carora se ridicase cît mai mult din cunostintele pe care el însusi le capatase.Munca încordata,activitatea continua depusa de Faraday din frageda
tinerete,preocuparile stiintifice de care nu se rupea nici în perioadele de odihna sau boala au avut urmari grele asupra sanatatii sale.Înca de la vîrsta de 29 de ani a început sa-l supere si,o data cu trecerea timpului si cu cresterea surmenajului,din ce în ce mai grav-slabirea memoriei.Pentru Faraday,care vedea în cercetarile stiintifice sensul vietii sale,astenia nervoasa de care suferea era"un zid între mine si ceea ce doresc sa înfaptuiesc".
În 1836 a trebuit sa plece sa-si îngrijeasca sanatatea în conditiile unui repaus complet în Elvetia. Dar si atunci nu-si putea opri mintea sa lucreze.În jurnalul sau aminteste ca tocmai în timp ce admira peisajul cu ghetari si zapezi ce se topeau în zilele de sfîrsit de iarna petrecute în Elvetia I-a venit ideea explicatiei teoretice a inductiei electrice.El nu s-a lasat coplesit nici de piedicile pe care i le punea sanatatea zdruncinata.Înainte de a-l angaja în laboratorul sau, Davy l-a sfatuit sa nu renunte la meseria de legator de carti,cu care putea sa cîstige destul de bine si l-a prevenit ca stiinta este o stapîna ingrata,care recompenseaza rau pe cei care o slujesc,si ca daca ar ramîne pe totdeuna la Institutul Regal,ar ajunge sa moara de foame. În ciuda acestui sfat,Michael n-a ezitat sa-si paraseasca vechea meserie,desi patronul legatoriei îi promisese ca-l va lasa mostenitor.
La 25 august 1867 a murit acela care,dupa caracterizarea data de F.Engels si pe deplin confirmata în istorie ,a fost "A fost cel mai mare cercetator în domeniul electricitatii". Dar roadele muncii sale titanice,experimentale si teoretice,traiesc astazi atît în nenumaratele aplicatii ale electrificarii,care contribuie hotîrîtor la eliberarea oamenilor de o mare povara eforturilor fizice cît si în cele mai înaintate cercetari teoretice ale fizicii cîmpului,care lasa sa se întrevada orizonturile unui progres nelimitat al cunoasterii umane si al tehnicii. Marele fizician englez a facut mari descoperiri experimentale, fundamentale în electricitate:
-inductia electromagnetica(1831);
-legile electrolizei(1833);
-autoinductia(1834);
-liniile de forta electrice si dielectrice(1837-1838);
-schimbarea planului de polarizare a luminii sub actiunea unui cîmp magnetic(1845);
-descoperirea diamagnetismului si paramagnetismului(1846);
Fiecare dintre aceste descoperiri a antrenat lucrari teoretice -experimentale generatoare de aplicatii practice esentiale pentru tehnica moderna;ele au constituit totodata baze de plecare în dezvoltarea unor directii noi,esentiale,ale fizicii moderne,care au dus la cunoasterea stiintifica,la marile descoperiri cu privire la structura fizica a materiei.
Primul dinam-principiul dinamului
Un obiectiv separat al cercetarilor lui Faraday era de a explica fenomenul magnetismului rotational descoperit de Arago. În acest scop el a realizat o noua masina electrica,folosind magnetul Societatii Regale.Un disc de cupru,fixat într-un ax de bronz,montat astfel încît sa poata fi rotit în diferite pozitii fata de polii magnetului,era legat la un galvanometru prin doi conductori:unul pleca de la axul discului celalalt de la un colector care era apasat cu mîna pe marginea discului.În clipa cînd discul a fost rotit,acul galvanometrului a deviat si devierea s-a mentinut tot timpul cît a durat învîrtirea discului,fiind mai mare sau mai mica,dupa iuteala cu care era rotit discul. Aceasta experienta a dovedit pe deplin ca miscarea mecanica produce curenti indusi.Aparatul-un adevarat transformator al energiei mecanice în energie electrica-este prototipul generatorului de curent continuu(dinamul). La sfîrsitul memoriului din 24 noiembrie 1831 Faraday da si explicatia fenomenului descoperit de Arago:în discul metalic învîrtit în apropierea acului magnetic sau a unui magnet ce se poate roti în jurul axului,deci care taie liniile de forta magnetice,se produc curenti electrici indusi.La rîndul lor, curentii electrici indusi în disc si acul sau magnetul alcatuiesc un motor electric:de aceea are loc si încîrtirea acului sau a magnetului.
Se poate trage deci concluzia ca pîna în 1831 Faraday a facut descoperiri de importanta principala,care în asamblu alcatuiesc cea mai mare parte din bazele electrotehnicii.
De la conductibilitate la electroliza
Faraday,in urma experientelor efectuate stabileste ca toate corpurile,de la metale pîna la lichide si gaze,conduc electricitatea,dar în grade diferite;caldura influenteaza conductibilitatea,
marind-o sau micsorînd-o în functie de substanta corpului. În mod deosebit I-a atras atentia schimbarea conductibilitatii la trecerea unui corp din stare solida în stare lichida(primul corp studiat a fost apa, care cînd îngheata,nu mai este buna conductoare de electricitate ).
Dupa Faraday,în electroliza descompunerile s-ar datora fortelor interne din molecule.Curentul electric modificînd afinitatea chimica dintre particulele de substanta din electrolit,în aceasta apar descompuneri si recompuneri.Se formeaza anioni si cationi din care,la electrozi,apar particulele descompuse ale corpului supus electrolizei.Dezvoltarea ulterioara a cercetarilor a aratat ca ionii se formeaza în electrolit înainte de interventia curentului electric.Aceasta dezvoltare a fost însa posibila tocmai datorita lucrarilor lui Faraday asupra electrolizei.
În urma experientelor,Faraday ajunge la concluzia ca electrolitul trebuie sa fie format din doi ioni pe care-i libereaza în timpul descompunerii electrochimice.Pe baza masuratorilor efectuate în cursul a nenumarate experiente,adesea repetate,el stabileste ca în procesul descompunerii electrochimice ionii se dezvolta la anod sau la catod în anumite proportii;numerele care indica aceste proportii le numeste echivalenti electrochimici. Exemplificînd, Faraday spune:"... Hidrogenul, noxigenul, clorul, iodul,plumbul,staniul...sunt ioni,iar numerele 1,8,36,125,104,58 sunt echivalentii lor electrochimici."
Inductia,factor fundamental
În secolul al XX-lea,Faraday exprima în mod clar convingerea ca:"orice fenomen care depinde de puterile materiei anorganice si,poate,chiar de cele mai multe dintre puterile legate de viata vegetala si animala este subordonat electricitatii". Iar în cadrul fenomenelor electricitatii, arata Faraday,inductia"are cea mai mare influenta generala asupra fenomenelor electrice,ea pare sa fie legata de fiecare din ele si are în realitate caracterul unui principiu prim,esential si fundamental." În urma a numeroase experiente,Faraday a stabilit ca nu se poate electriza un corp cu un fel de electricitate fara ca,prin inductie,sa se produca si celalalt fel de electricitate.Aceasta l-a dus la convingerea ca exista o strînsa legatura între inductie si faptul,constatat experimental si de alti oameni de stiinta,ca în fenomenele electrice sunt prezente întotdeauna doua feluri, doua forme ale electricitatii, opuse si totodata inseparabile. Concepînd fenomenele electrice în mod dialectic,ca o unitate a contrariilor, Faraday vedea tocmai în inductie acel factor care asigura unitatea celor doua forte,forme sau sensuri ale electricitatii,aparitia si existenta lor inseparabila.
vineri, 1 aprilie 2011
FIZICA SI MEDICINA -Catana Roxana Gabriela
LEGATURA FIZICII CU BIOLOGIA
-prof.Stefania Petrescu ,Sc.Uruguay,BucurerestiFizica este cea mai importanta si autocuprinzatoare dintre stiinte si a avut efect profund asupra dezvoltarii stiintifice.Fizica este echivalentul de astazi a ceea ce altadata se numea filozofie naturala,din care au provenit cele mai multe dintre stiintele noastre moderne.
Biologia este stiinta naturii care se ocupa cu studiul fiintelor vii.In zilele de la inceput ale acestei stiinte,biologii aveau de tratat problema pur descriptiva de a afla ce fiinte vii exista.Dupa ce aceste chestiuni au fost lamurite cu mult interes,biologii au intrat in mecanismul din interiorul corpurilor vii.
A existat de timpuriu o interesanta legatura intre fizica si biologie,legatura prin care biologia a ajutat fizica la descoperirea conversarii energiei pentru prima data demonstrata de Mayer in legatura cu cantitatea de caldura primita de o fiinta vie.
Daca privim mai de aproape problemele biologiei animalelor vii,vedem multe fenomene fizice:circulatia singelui ,pompe,presiune,etc. 43194ppl66vij1y
Exista nervi:stim ce se intimpla cind calcam pe o piatra ascutita si ca intr-un fel sau altul,informatia merge de la picior in sus.E interesant cum se intimpla aceasta.
In studiul nervilor,biologii au ajuns la concluzia ca acestia sunt tuburi foarte fine cu un perete complex,care e foarte subtire.Prin acest
Perete celula pompeza ioni,astfel incit exista ioni pozitivi in afara si ioni
Negativi inauntru,ca intr-un condensator.Or,aceasta membrana are o proprietate interesanta:daca se descarca antr-un anumit loc,adica daca unii dintre ioni au fost in stare sa o traverseze de-a curmezisul ,astfel ca pi194p3466viij
Tensiunea electrica sa fie redusa acolo,aceasta influenta electrica se face simtita asupra ionilor din vecinatate si ea afecteaza membrana,
Astfel incit lasa sa treaca ionii de-a curmezisul si in punctele invecinate.
Acestea,la rindul sau o afecteaza mai departe si si astfel exista o unda de „penetrabilitate”este „excitata” la un capat,de exemplu prin calcare
pe piatra ascutita.Aceasta unda este oarecum analoga cu ceea ce se
intimpla cu un lung sir de pietre de domino asezate vertical atunci cind
este rasturnata piatra de la capat,aceasta rastoarna urmatoarele etc.
Astfel se va transmite doar un singur mesaj.In mod similar,in celula
nervoasa exista procese care formeaza incet ionii din nou afara spre a pregatimesajul pentru impulsul urmator .Asa se face ca stim ceea ce facem.Desiguri ca efectele electrice asociate cu acest impuls nervos pot fi culese cu instrumente electrice si din cauza ca exista efecte electrice,in mod evident fizica proceselor electrice a avut o mare importanta pentru intelegerea fenomenului.
Fenomenul opus este ca,de undeva din creier,se transmite spre exterior un mesaj de-a lungul unui nerv.Ce se petrece la capatul nervului
acolo nervul are ramificatii fine,conectate cu o structura de lingi un muschi ,o placa terminala.Cind impulsul ajunge la capatul nervului ,sunt expulzate mici cantitati dintr-o substanta chimica numita aceticolina( 5 pina la 10 molecule o data) si aceasta afecteaza fibra musculara,facind-
o sa se contracte .
Cei care studiaza nervii simt ca munca lor e foarte importanta,fiind-
ca nu poti avea animale fara nervi.Dar poti avea viata fara nervi.Plantele
nu au nici nervi,nici muschi,dar totusi ele exista,traiesc.
Asa ca pentru problemele fundamentale ale biologiei trebuie sa privim mai in profunzime ti vom descoperi ca toate fiitele vii au o multime
de caracteristici comune.Astfel,in primul rind ele sunt facute din celule,
in interiorul carora exista un mecanism complex capabil de a efectua
procese chimice.
In celulele plantelor exista un mecanism pentru captarea luminii si
generarea zaharinei, care e consumata apoi in intuneric spre a mentine
planta in viata.Cind planta este mincata zaharoza genereaza in animale o serie de reactii chimice foarte stins legate de fotosinteza din plante
(si efectul sau opus din intuneric).
In celulele sistemelor vii exista mai multe reactii chimice complicate
in care un compus se schimba in mai muti altii .
Fizica este de mare importanta in biologie si in alte stiinte pentru
inca un motiv, legat de tehnica experimentala.
De fapt,fara marea dezvoltare a fizicii experimentale toate schemele biochimice nu ar fi cunoscute astazi.
Motivul este ca cea mai utila metoda pentru a analiza acest sistem
fantastic de complex este sa se marcheze atomii care sunt folositi in reactii.Proprietatile chimice ale atomilor sunt determinate de numarul de
electroni ,nu de masa nucleului .
Exista in celule molecule foarte mari supuse unor schimbari care
intr-un mod complicat tin moleculelel mai mici exact asa cum trebuie
pentru ca reactia sa se poata produce cu usurinta.Aceste structuri foarte mari se numesc enzime.
O enzima este facuta dintr-o substanta numita proteina.Enzimele sunt forte mari si complicate ,diferite intre ele,iar fiecare este construita
pentru a controla o anumita reactie speciala.
Enzimele,ele insele,nu sunt direct implicate in reactie.Ele nu se modifica ,ci au pur si simplu rolul de a permite unui atom sa treaca dintr-
o parte intr-alta .Dupa ce a facut acest lucru cu o molecula,enzima este gata sa il repete cu cea urmatoare,ca o masina intr-o fabrica.
Nu toate proteinele sunt enzime,dar toate enzimele sunt proteine.
Exista multe proteine,ca proteinele din muschi,proteinele structurale
care exista in cartilagii,par,piele,care nu sunt ele insele enzime.Totusi
proteinele sunt o substanta caracteristica vietii: mai intii din ele sunt
construite toate enzimele si in al doilea rind din ele este construita o mare parte din rezultatul materiei vii.
Proteinele au o structura foarte interesanta si simpla.Ele sunt un sir
de lant,de diferiti aminoacizi.
Unul din marile triunfuri ale anilor 1960 a fost descoperirea aranjarii
atomice spatiale exacte a anumitor proteine,care contin 56 sau 50 atomi intr-un sir.
Peste o mie de atomi au fost descoperti an structura complexi a doua proteine .Prima a fost hemoglobina .
O alta proteina este: de unde” stiu „enzimele ce trebuie sa fie O
musca cu ochii rosii face o musca cu ochii rosii si astfel informatia pentru intreaga structura de enzime de a produce pigment rosu trebuie transmisa de la o musca la urmatoarea .Aceasta se realizeaza printr-o
substanta din nucleul celulei,care nu e o proteina,numita ADN(acid
dezoxiribonucleic).Aceasta substanta cheie e trecuta dintr-o celula intr-
alta si transforma informatiile despre cum trebuie sa fie facute enzimele.
Sructura substantei ADN a fost studiata multa vreme,mai intii chimic spre a-i gasi compozitia,iar apoi cu raze X pentru ai determina structura spatiala.Rezultatul a fost urmatoarea descoperire remarcabila: molecula
de ADN este formata dintr-o pereche de lanturi,rasucite unul in jurul altuia.Coloana vertebrala a fiecaruia dintre aceste lanturi,care sunt analoage lanturilor de proteine,dar chimic cu totul diferite,e formata dintr-o serie de grupari de zahar si fosfat.
In anul 1963 fizicianul Richard P.Feynman nota ca”detaliile despre cum sosesc si cum aranjeaza aminoacizii in conformitate cu codul care se afla in ARN sunt pina acum,inca necunoscute”.In prezent aceasta afirmatie este contrazisa de descoperirile facute.
Desigur ca in prezent nici un domeniu nu face mai multe progrese pe atit de multe fronturi decit biologia .Daca ar fi sa ne uitam cea mai
puternica dintre toate ipotezele care ne conduc mai depsarte in incercarea de a intelege viata,aceasta este ca toate corpurile sunt facute din atomi si orice fac fiintele vii poate fi inteles in termeni de oscilatii si miscari ale atomilor.
In cotinuare voi prezenta actualitati si perspective in genetica.
Pierre Auger ,unul dintre expertii UNESCO pentru biologie si genetica face urmatoarea remarca: „Genetica a cunoscut un trecut valoros,are un prezent bogat si promite un viitor pasionant”.
Aforismul lui P. Auger reflecta realitatea existenta in domeniul geneticii,exprima chinteseta dezvoltarii geneticii,de la conturarea ei ca stiinta ca specialitate,pina in prezent si viitor.
Notiuni si chiar”observatii” experimentale(empirice) sunt cunoscute din antichitate,dar momentul crucial pentru genetica este anul 1865,cind
Gregor Mendel publica lucrarea”Cercetari asupra hibizilor de plante”.
Prin continutul lucrarii,traditional,lui Mendel i se atribuie „paternitatea”fundamentarii stiintifice a geneticii de mai tirziu.Mendel,
Gratie perspicacitatii interpretarilor,descopera si defineste legile ereditatii,sprijinite si fundamentate prin calcule matematice,stabileste transmiterea si reparasia caracterelor parentale la descendenti,explica
„puritatea” genetica sui segregarea independenta a caracterelor ,precum
si particularitatile de caracter dominant,recesiv,codominant,etc.
„Prinre ideile avansate de Mendel-spune F.Jacob-una dintre cele mai revolutionare,care,mostenita de la parinti ,determina caracterul”.
Datorita W.Waldeyer este introdusa notiunea de cromozom,iar in
anul 1903 ,farmacistul danez W.Johansen introduce termenul de gena.
Sutton demonstreaza ca in celula somatica cromozomii se gasesc
In perechi omogene,unul avind origine paterna,celalalt materna si ca in
Gametogeneza repartizeaza fiecare in gameti diferiti.
Un punct nodal in dezvoltarea geneticii este si anul 1902 cind
Cuenot ,dupa redescoperirea legilor mendeliene ,demonstreaza experimental ca sunt aplicabile in regnul animal si la om .Deci, se demonstreaza universalitatea legilor lui Mendel .
Din anul 1910,datorita lucrarilor lui Th M.Morgan incepe adevarata
„perioada revolutionara” pentru genetica.
miercuri, 30 martie 2011
Fizica in medicina
Cancerul in faze avansate poate fi tratat cu radiatii
Doze mici de radiatii menite sa amelioreze simptomele cancerului de plamani declarat incurabil ar putea, de fapt, sa contribuie la salvarea vietii unor pacienti, potrivit unui studiu surprinzator, publicat astazi de o echipa de cercetatori australieni, relateaza Reuters.
Circa un pacient dintr-o suta diagnosticati cu cancer la plamani a supravietuit cinci sau mai multi ani dupa aceste tratamente. In plus, 18 pacienti dintre cei care au luat parte la studiu se pare ca au fost vindecati.
Doctorul Michael Mac Manus, oncologist specialist in radiatii la Peter MacCallum Cancer Centre din Melbourne, Australia, si cativa colegi de-ai sai au urmarit evolutia a 2.337 de bolnavi de cancer la plamani, care primisera doze paliative de radiatii.
Echipa de medici sustine ca 1,1% dintre cei peste 2000 de pacienti au trait cinci sau mai multi ani dupa tratamente.
"Datele noastre arata ca circa 1% dintre bolnavii cu cancer de plamani si-au prelungit viata cu doze paliative de radiatii care nu ar fi fost considerate suficiente pentru tratamentul pe termen lung al bolii", se arata in raport.
Pacientilor diagnosticati cu cancer la plamani intr-un stadiu mult prea avansat pentru a mai fi tratat le sunt administrate doze mici de radiatii pentru a le ameliora durerile. Cancerul la plamani este de departe forma cea mai intalnita a maladiei, la nivel mondial. In fiecare an, zece milioane de oameni sunt diagnosticati cu cancer la plamani, jumatate dintre pacienti murind la un an de la diagnosticare, potrivit Global Lung Cancer Coalition.
Fizica cuantica in medicina
Medicina cuantica foloseste metode non-invazive de diagnostic si tratament, pentru prevenirea imbolnavirilor si tratamente de recuperare fara medicamente, bazate pe procesele cuantice ale radiatiei electromagnetice si pe informatia energetica continuta in materia vie. Medicina cuantica este bazata pe utilizarea cuantelor de energie, adica, pe doze infime de radiatie electromagnetica destinate diagnosticului, prevenirii si regenerari sanatatii individului.
In anii '60 a aparut primul oscilator quantum (laser). Experienta in timp a energiei quantice scazute generate de laserele terapeutice a demonstrat eficienta lor si lipsa de nocivitate.
Putem defini medicina cuantica ca fiind o noua abordare medicala bazata pe sinteza achizitiilor fizicii cuantice, combinata cu ultimele cunostiinte asupra naturii profunde a fiintelor vii si experienta milenara a medicinii orientale, adica pe realitatea energetica a fiintelor vii.
Dr.Youri Kheffeits medic si cercetator rus in domeniul medicinii cuntice, la Institulul Energetic din Moscova, formuleaza urmatoarea definitie a starii de sanatate:
"Sanatatea consta in armonia relatiilor energetic-informationale dintre individ si natura. Aceasta armonie se exprima prin optimizarea mecanismelor de autoreglare autoaparare si autovindecare a organismului viu. O dinamica activa a sanatatii implica organismul ca intreg, pe plan fizic, mental si spiritual".
Tratamentele cuantice folosesc toate tipurile de radiatii biologic si ecologic pure, pentru a restabili cimpul electromagnetic si starea informationala alterata de factori patologici, aducind acest camp la o stare stabila.Pentru a se obtine acest rezultat,emisiile electromagnetice folosite sunt la unison cu procesele informational-energetice ale organismului viu, altfel spus, ele sunt in rezonanta cu aceste procese.
Tratamentele sunt lipsite de efecte secundare, sigure, ecologice, nedureroase, justificate pe plan economic si aplicabile in toate domeniile medicinii.
ANTIDEPRESIVE AJUTORUL ELECTROSOCURI TERAPIE IN
TRATAREA DEPRESIE SEVERA
Combinand medicamente antidepresive cu terapia cu electrosocuri (ECT) face o treaba mai buna de a reduce simptome de depresie severa si provoaca pierderi de memorie mai mica decat folosind ECT singur, potrivit unui nou studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Wake Forest Scoala de Medicina si colegii.
Aceasta constatare ar putea atenua una dintre preocuparile principale despre ECT ca aceasta provoaca pierderi de memorie, a declarat W. Vaughn McCall, MD, MS, profesor si presedinte al Departamentului de Psihiatrie de comportament si de Medicina si cercetatorul principal pentru studys Wake Forest site-ul Botezatorul
Studiu complet apare in problema actuala a Archives of General Psychiatry, publicat astazi.
ECT foloseste un stimul electric pentru a creierului de a induce convulsii. Este prescris pentru pacientii cu crize-depresie severa, nivel de care sunt catatonic (oameni care sunt atat de incetinit ca acestea sa opreasca in miscare, de a vorbi si manca) sau de suicid sau pentru pacientii cu depresie majora care nu au raspuns la medicamente. Electrozii atasat la cap livra stimul si pacientii sunt anesteziati si a primi relaxante musculare in timpul procedurii.
Pacientii care primesc ECT de multe ori confrunta cu unele pierderi de memorie care de obicei se imbunatateste in termen de zile de tratament.
Cercetatorii au vrut sa gaseasca o modalitate de a creste eficienta TCE reducand in acelasi timp efectele secundare ale pierderi de memorie.
Desi ECT ramane un tratament puternic, exista inca o proportie semnificativa de pacienti care nu raspund statisticile recente indica o rata de 70 - 80 la suta de raspuns, McCall a spus. Chiar si in cazul pacientilor care nu raspund, mai exista inca un risc semnificativ de recadere. Pacientii pot deveni bolnav din nou, cu depresie in termen de o chestiune de saptamani, la cateva luni dupa ce ECT.
Studiul este primul de dimensiunea acesteia si sa evalueze utilizarea de antidepresive cu ECT. Din cauza lipsei de informare prealabila cu privire la tema de a combina medicamente antidepresive cu Carta Energiei, Asociatia Americana de Psihiatrie nu a recomandat in mod obisnuit combina cu antidepresive ECT.
De cercetare a fost studiat la mai multe site-uri, inclusiv Wake Forest Universitatea de Medicina, Universitatea Columbia din New York, Washington University din St Louis, si la Universitatea din Pittsburgh. Acesta a fost coordonat de cercetatorii de la Columbia.
Dupa ce consimti la tratament, 319 de pacienti au primit fie un placebo sau una din cele doua antidepresive: exemplu nortriptilina, una mai in varsta, de medicamente generice, sau venlafaxina, un drog mai noua, care este vandut sub numele de EffexorTM de brand.
Pacienti au primit, de asemenea, cel putin o forma de ECT, fie bilaterale, stimularea ambele parti ale creierului, sau unilaterale, care afecteaza doar partea din dreapta a pastra stimul departe de centrele verbale de invatare in partea stanga a creierului. ECT unilaterala general, se crede de a provoca pierderi de memorie mai putin de ECT bilaterale, dar unele anchetatorii au crezut ca ECT unilaterala nu a trata simptomele depresiei, de asemenea.
Dupa tratament, pacientii au fost evaluate folosind o serie de teste pentru schimbari in simptomele depresiei lor si pentru pierderi de memorie.
Cercetatorii au descoperit ca, folosind fie antidepresiv in timpul depresie ECT imbunatatit mai mult decat ECT singur. Mai mult decat atat, pacientii care au primit exemplu nortriptilina in timpul ECT a avut mai putine probleme de memorie, comparativ cu grupul de venlafaxina. Cercetatorii au descoperit ca, de asemenea, cu ajutorul unei doze mari de TCE unilaterala pe partea dreapta a creierului a fost la fel de eficace ca sau mai mare de tratarea depresiei cu ECT moderata doza bilaterale si inca mai crutat pierderi de memorie.
Weve facut de cercetare pentru ultimii 10 ani pentru a gasi o modalitate de a face munca unilaterale de stimulare, precum si bilaterale, McCall spus. Am facut in cele din urma ca, in acest studiu.
Urmatorul pas in aceasta linie de cercetare, McCall a spus, este de a evalua efectele pe termen lung ale tratamentului.
Co-cercetatori la studiu au fost Peter Rosenquist, MD, de la Scoala de Medicina; Harold A. Sackeim, Ph.D., Elaine M. Dillingham, BA, Joan Prudic, MD, si Thomas Cooper, MA, tot de la noi York, membru psihice si Institutul de la Universitatea Columbia ; Keith Isenberg, MD, si Keith Garcia, MD, de la Universitatea Washington Scoala de Medicina, in Saint Louis, si Benoit H. Mulsant, MD, si Roger F. Haskett, MD, a psihice de Vest Institute si Clinica si Departamentul de Psihiatrie de la Universitatea din Pittsburgh Scoala de Medicina din Pennsylvania.
Mulsant are o afiliere doilea cu Departamentul de Psihiatrie de la Universitatea din Toronto si Centrul pentru Toxicomanie si Sanatate Mintala, din Toronto, Canada, si Sackeim are o afiliere terte, cu Departamentul de Radiologie de la Universitatea Columbia.
Studiul a fost finantat in parte, prin subventii de la National Institutes of Health si Wyeth Pharmaceuticals. Echipamente de ECT fost imprumutat pentru a fi utilizate in studiu de catre Corp MECTA
Wake Forest University Baptist Medical Center este un sistem de sanatate academica formata din Carolina de Nord Baptist Hospital, Brenner Spitalul pentru copii, Medicii Wake Forest University si Universitatea Wake Forest stiinte medicale, care opereaza universitys Scoala de Medicina si Piedmont Triad Research Park. Sistemul cuprinde 1056 de ingrijire acuta, de reabilitare si de lunga paturi ingrijirea pe termen lung si a fost apreciata ca una dintre cele mai bune spitale Americas de US News & World Report din 1993.
Wake Forest baptist este clasat pe locul al 32-lea in natiunii de catre Americi Medicii de top pentru numarul de medici sa considerat cel mai bun de catre colegii lor. Institutia claseaza in partea de sus treilea in finantarea de catre Institutului National de Sanatate si al patrulea din sud-est a veniturilor de la proprietatea intelectuala licentiate.
Anstasescu Denisa,clasa a-X-a C
Fizica si medicina
Fizica,un dar pretios in medicina
Fizica medicală folosește concepte și metode din fizică pentru a ajuta în diagnosticarea și tratarea unor boli.
Aplicații ale fizicii medicale:
Radiație neionizanta (Laseri, Ultraviolete etc.)
Radioterapie
RADIOTERAPIA (RT) este metoda fizica de tratament a bolii canceroase constand in administrarea.unei cantitati de energie radianta unui volum tinta definit, concomitent cu protejarea tesuturilor sanatoase invecinate. RT ca metoda de tratament cu radiatii ionizante (RI), trebuie justificata prin analiza critica a raportului dintre beneficiile individuale sau sociale si detrimentul pe care il poate cauza utilizarea radiatiilor.
Scopul tratamentului este administrarea in volumul tinta definit a unei doze prestabilite de radiatii ionizante cu efecte secundare minime pentru tesuturile sanatoase din jur, avand ca rezultat: - distrugerea celulelor tumorale - mai buna calitate a vietii pacientului - cresterea duratei de supravietuire - tratament paliativ eficient - ameliorarea si prevenirea aparitiei simptomelor date de boala neoplazica Scopul poate fi: CURATIV cand exista probabilitatea unei supravietuiri pe termen lung dupa aplicarea tratamentului PALIATIV cand speranta de viata este redusa; se utilizeaza in scopul ameliorarii simptomatologiei si imbunatatirii calitatii vietii
Iradierea poate fi urmata de moarte celulara imediata, lucru ce se produce in general la doze extrem de ridicate, superioare celor utilizate in mod curent in radioterapie. Celula lezata prin iradiere isi pierde integritatea reproductiva. In timpul diviziunii celula lezata poate urma mai multe cai: • poate muri in timpul incercarilor de diviziune • poate produce forme neobisnuite ca rezultat al incercarilor aberante de diviziune poate ramane incapabila de diviziune dar functionala pe perioada lunga de timp • se poate divide dand nastere uneia sau mai multor generatii de celule fiice, inainte ca uneie sau chiar toate sa devina sterile • alterari minore In mod obisnuit, o anumita intarziere in diviziune se poate produce si la celulele care nu sunt lezate letal. Se poate defini moartea celulara intarziata ca fiind pierderea capacitatii de multiplicare cvasiindefinita si are mai multe consecinte cinice: viteza de regresie a unei tumori dupa iradiere reprezinta durata necesara pentru atingerea mortii efective a descendentilor celulari si este in mod esential legata de activitatea mitotica a tumorii pentru tesuturile sanatoase faptul ca disparitia celulara este intarziata prin moarte tardiva evita o depletie celulara brusca. Se considera supravietuitoare, celulele iradiate a caror descendenta a depasit net a 5-a generatie (ceea ce nu exclude prezenta anomaliilor cromozomiale compatibile cu supravietuirea). Apoptoza (moartea celulara programata) este recunoscuta ca un raspuns important la actiunea radiatiei ionizante asupra celulei. Proportia relativa de celule care merg pe calea apoptozei poate fi un determinant important al curabilitatii tumorii.
Medicina nucleara
Medicina nucleara este o ramură a medicinei moderne. În medicina nucleară se utilizează radiotrasatori sau substanțe radiofarmaceutice, care conțin o substanță activă transportoare și un izotop radioactiv. Aceste substanțe se introduc în organism pe diferite căi de administrare (cel mai frecvent intravenos). Odată substanța introdusă aceasta se distribuie în diferite organe în funcție de substanța activă utilizată. Distribuția produsului radiofarmaceutic este detectată de una aparat detector de radiații denumit gama cameră și stocată digital. Ulterior informația obținută este procesată obținându-se imagini a corpului sau organului studiat. Aceste imagini, spre deosebire de majoritatea imaginilor obținute in radiologie, sunt imagini funcționale și moleculare, adică arată cum funcționează diferite organe și țesuturi explorate sau indică alterările acestora la nivel molecular.În general, explorările de medicină nucleară nu sunt invazive și nu au efecte secundare.
Diagnostic cu Radiatii X
Wilhelm Rontgen, in Germania , (1845 - 1923) descopera in 1895 razele X si le aplica in investigarea organelor interne.
Unde electromagnetice care nu apartin spectrului vizibil, a caror lungime de unda este de ordinul de marime al angstromului (A), utilizate in medicina pentru proprietatile lor de patrundere prin materia vie si pentru proprietatile lor terapeutice.
Utilizare in scop diagnostic - Aplicatiile medicale ale razelor X sunt de domeniul radiologiei conventionale si al tomodensitometriei (scaner cu raze X); ele au drept scop vizualizarea organelor.
Utilizare terapeutica - radiatiile x mai sunt utilizate in radioterapia externa, dar, capacitatea lor de ionizare fiind redusa, sunt preferate radiatii mai energetice, ca radiatii y, care utilizeaza cobaltoterapia.
Wihelm Conrad Rotgen(1845-1923)
Wilhelm Conrad Röntgen (n. 27 martie 1845, Lennep, azi parte componentă a orașului Remscheid, Renania de Nord-Westfalia — d. 10 februarie 1923, München) a fost un fizician german. Ca profesor al universității Würzburg, studiind descărcările electrice în tuburi vidate, a descoperit în anul 1895, emisia unor radiații penetrante, pe care le-a numit radiații X, care după moartea sa și în ciuda testamentului său au fost denumite raze Röntgen. În anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru fizica.
Document redactat de catre:Stanciu Silvia Cristiana
Abonați-vă la:
Postări (Atom)